Someone like yOu ...

Toţi suntem diferiţi, chiar dacă de multe ori unii dintre noi semănăm. Fiecare om are propriul mod de a percepe ceea ce îl înconjoară, şi acesta este format pe baza valorilor(spirituale, culturale, morale, ş.a.) dobândite la naştere sau învăţate în timp prin integrarea în diverse grupuri sociale. După cum spunea şi domnul Octavian Paler „ca doi oameni pot privi acelasi lucru Si pot vedea ceva total diferit” e foarte clar că fiecare dintre noi vedem, auzim, simţim, gândim, iubim altfel.

Nu există expresia “acela e mai slab, nu se pricepe la…” sau “acela e mai bun, se pricepe bine la…”, ci există doar expresia “acela este cel mai bun la, se pricepe cel mai bine la…”. Deci fiecare dintre noi este foarte bun în a face ceva, într-o activitate anume. Niciodată nu poţi spune că “Eu nu pot face nimic bine”, deoarece tot timpul va exista măcar o soluţie la orice problemă ce apare în decursul vieţii unui om. Pentru o problemă se pot găsi zeci, sute, mii, milioane de soluţii, depinde câţi oameni au întâmpinat acea problemă în decursul vieţii lor.

În ziua de azi nu mai poţi avea încredere totală în cineva şi asta din cauza faptului că trăim în nişte vremuri tulburi în care lumea este neliniştită(chiar dacă mulţi nu recunosc acest fapt), deoarece se întâmplă foarte multe evenimente negative ce ne afectează viaţa de actori sociali. Fiecare acum încearcă să supravieţuiască acestei perioade chiar răcindu-se faţă de prieteni şi persoanele dragi, fiind distant faţă de acestea, închizându-se în sine şi etalând în relaţia cu cei dragi şi ceilalţi doar o mască plină de cinism, aroganţă, duritate…multă falsitate.

În ziua de azi nu mai poţi să ai încredere în vorbele unei persoane(chiar dacă este persoana pe care o iubeşti), asta pentru că toţi trăim într-o mare confuzie. Mulţi nu ştiu ce vor de la această viaţă. Mulţi nu ştiu ce mai înseamnă acele vechi cuvinte: iubire, dragoste, onoare, prietenie, încredere, suferinţă, singurătate, vise, ş.a. O persoană ce se vrea a fi o persoană care te susţine, te sprijină şi tu o iubeşti, vrând să nu te rănească se poate contrazice în ceea ce spune în momente(zi, săptămână, lună…) diferite. Acum poate să spună “Dacă nu voi mai fi cu el, voi veni la tine”, iar după câteva săptămâni va spune “Noi nu putem fi împreună”. Aşa că nu trebuie să avem încredere nici măcar în persoanele pe care le iubim, dar care nu ne iubesc. Trebuie să avem încredere doar în persoanele care ne iubesc cu adevărat, demonstrând asta.

Poate dacă nu ar fi existat atâtea obstacole şi probleme viaţa ar fi fost mai plictisitoare, ar fi fost o rutină. Uneori suntem prinşi în situaţii foarte complicate la care ne este greu să alegem soluţia corectă pentru că suntem presaţi de timp. Sunt momente în care trebuie să rezolvăm mai multe probleme deodată, în ziua de azi acestea sunt destul de dese. Obstacolele şi problemele ce apar în viaţa unui om produc diverse reacţii din partea celorlalte persoane apoi duc la: dezbină prietenii, distruge relaţii de iubire, spulberă sentimente, “dărâmă” psihic un om, scurtează viaţa unui om, acestea fac o triere între oameni, şi până la urmă rămân doar acei oameni puternici, dar care poate nu au fost prea corecţi în ceea ce au făcut dealungul vieţii. 

În ziua de azi au de câştigat cei ce nu au o gândire în totalitate matură, căci aceştia nefiind în totalitate mature nu percep realitatea în deplinătatea ei şi astfel nu se simt afectaţi de aceasta. Dar acest fenomen scade odată cu înaintarea în vârstă.

Sometimes ...

Uneori mi-as dori sa-mi pot scoate inima din piept si sa-i pun intrebari.. sa o cert si sa-mi raspunda..

Uneori mi-ar placea sa deschid acea nenorocita de usa de care m-am apropriat mereu cu teama..

Uneori cred ca as fi in stare sa dau orice.. in schimbul acelui vis stupid care stiu ca nu ma va face niciodata fericita.. 

Uneori realizez ca sunt dependenta de tot ce tu nu-mi vei putea da vreodata..

Uneori as vrea sa-mi fumez fiecare amintire dureroasa iar fumul sa se imprastie si sa dispara...

Uneori mi-ar placea sa schimb lucrurile pe care le stiu cu cele pe care le ignor in fiecare zi...

Uneori simt ca e atat de greu sa fiu eu.. incat as prefera sa o iau de la capat si sa ma remodelez..

Uneori ma gandesc ca dezamagirile mele ar fi fost mai mici daca asteptarile mele nu ar fi fost asa mari..

Uneori as vrea sa ma opresc din gandit macar pentru 10 minute.. in care sa pot face ceea ce nu as fi facut daca gandeam...

Uneori mi-ar placea sa va fac pe voi toti sa realizati ca nu viata e o calatorie.. ci dragostea este.. Viata doar ne ofera cadrul pentru a ne indragosti..

Cine esti? Cine sunt???.

Sunt o fire deschisa, iubesc tot ce tine de persoane noi si de treaba , iubesc zambetul celor speciali.. vorba calda a prietenilor apropiati,  
Pentru mine conteaza mult ca cineva sa stie cu adevarat sensul cuvantului "PRIETEN". ! Mai bine imi spui in fata ce nu iti convine decat sa aud de la altii ca ma vorbesti pe la spate de rau... 

Consider ca opusul iubirii este indiferenta, ci nu ura. Adorm greu si visez mult [ma apuca des diminetile si eu inca n-am adormit], imi place sa citesc dar multe carti sunt neterminate, imi place sa cred ca sunt speciala, ma plictisesc repede, sunt discordanta. Acu` plang si peste cinci minute  lesin de ras, imi place sa depan amintiri si devin usor melancolica`, vorbesc mult, mai ales cand ma plictisesc, ador viata de liceu, sunt o romantica si-o visatoare incurabila, sunt uituca si imprastiata, cand rad, rad cu lacrimi, ador sa scriu compuneri si poezii , sa  privesc in viata celorlalti si sa astern  pe foaie ganduri idei sentimente, as scrie la nesfarsit despre viata , iubire, oameni, lucruri din viata de zi cu zi...Ma pricep la rupt, stricat si pierdut[asta poate s`o confirme si fratemiu`],ascult o meleodie care imi place de 8976340 de ori...pana ce ma plictisesc de ea , ma indragostesc repede si uit greu, devin uneori prea siropoasa si patetica, uneori mai scriu chestii siropoase pe foi pe care apoi le pierd, ma atrage misterul, imi plac imbratisarile, ador apusurile si parfumul diminetilor racoroase. si sa scot capul pe geam sa trag aer in piept, nu pot sa dorm dezvelita, dorm deobicei la perete, ca-i rece si bine, si cu-n picior dezvelit pe cearsaful rece, iubesc vara si toamna , ador florile,animalele si copii mici, deseori nu ma prind de bancuri sau glume, sunt o pacoste, nu uit persoane ci doar trec mai departe, imi place s-o fac pe psihologul si la sfaturi sunt buna, imi place sa  stau cu prietenii, sa mergem la concerte, sa urmarim un film bun la mine acasa,sa bem un Frappe in diminetile calduroase de vara`,sa stam la scara sau sa fugim de parinti ....nu ma consider frumoasa, ci doar speciala,prietenii ma fac sa ma simt speciala,de multe ori. Imi place sa fiu o simpla fata si nu vreau sa fiu perfecta. Cine ma iubeste, ma iubeste asa cum sunt. 
Daca ai avut rabdare sa citesti tot, e bine. 
O mica parte din mine e aici.

IndragOstita de un strain .. [;x]

Am sa scriu despre dragoste pe aripile unui inger. Sa zboare imprejurul intregii lumi, sa-mi imprastie sentimentele, sa imi gaseasca iubirea care e atat de departe de ochi si atat de aproape de inima – o fantoma a sufletului meu ce pluteste sub pielea-mi atinsa de dor.

O sa scriu despre visele mele imposibile, sperand ca ingerul va gasi iubirea ce-mi apartine, ce-i numai a mea … doar ea poate da viata viselor care mor putin cate putin in mine.

Am sa fac margele din lacrimile sufletului, sa le poarte cat timp va zbura. Cand te va gasi sa le planga de fericire … Sa stii ca-s lacrimile mele …

In punga de langa inima am sa-i pun note muzicale si petale de trandafir. Bataile inimii sa presara in aer melodiile de dor ale chitarei mele, melodii de dragoste care le-am cantat doar pentru tine, iar mirosul imbatator al petalelor de trandafir sa iti strapunga respiratia … Sa stii ca e dragostea mea …

Am sa-i pun in buzunar zambetele pe care le-am adunat in toti acesti ani cand gandul imi zbura la tine. Doar gandurile imi aduceau fiori de fericire, ma impanzeau cu magia misterioasa ce persista in sufletul unui indragostit. Ma duceau la tine…

Sunt indragostita? De un strain … De un necunoscut …caruia sunt gata sa ii ofer toata increderea, credinta oarba, sufletul si inima, sa ma predau in fata lui  Stiu ca ingerul lui ma cauta undeva, asa cum il cauta si ingerul meu. O sa astept … numarand zilele singuratice, stiind ca fiecare zi poate aduce un miracol …  

Povestea creionului

 "Copilul îşi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, îl întreabă:
- Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului:
- E adevărat, scriu despre tine. Dar, mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el când vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu văzuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!
- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Există cinci calităţi la creion pe care, dacă reuşim să le menţinem, vei fi totdeauna un om care trăieşte în bună pace cu lumea. Prima calitate: poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că există o Mână care ne conduce paşii. Pe această mână o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui. A doua calitate: din când în cand trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea. Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion dar, până la urmă, va fi mai ascuţit. Deci, să ştii să suporţi unele dureri, pentru că ele te vor face mai bun. A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce era greşit. Trebuie să înţelegi că, a corecta un lucru nu înseamnă neapărat ceva rău, ceea ce este neapărat este faptul că ne menţinem pe drumul drept. A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de grafit din interior. Tot aşa, îngrijeşte-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău. Şi, în sfârşit, a cincea calitate a creionului: lasă totdeauna o urmă. Tot aşa, să ştii că tot ce faci în viaţa va lasă urme, astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta."

Paulo Coelho  

acOlo :x.

Vreau acolo unde totul e altfel.:)
 Acolo unde la răsărit, în fiecare zi viaţa prinde culori diferite de cele de ieri.
 Unde cînd se începe o nouă zi, ţi se pare că se începe o nouă viaţă.
 Unde la apus să vezi amurgul şi să nu’ţi fie dor de nimeni, pentru că îi vei putea avea alături.
 Acolo unde poţi să adormi în cîmp uitîndu’te la stele, doar pentru că îţi face plăcere.
 Acolo unde oamenii dăruiesc zîmbete şi vorbe calde gratuit, fără niciun interes ascuns.
 Acolo unde să poţi să’ţi simţi sufletul liber, să ştii că poţi face orice fără ca nimeni să nu te judece pentru asta.
 Acolo unde cuvîntul “nebun” este socotit ca un compliment.
 Acolo unde viaţa se întîlneşte cu visele şi merg împreună, de mînuţă.
Acolo unde poţi să zîmbeşti, să rîzi în hohote, să sari, să plîngi, să alergi, să ţipi şi pur şi simplu să taci..
Acolo unde vei găsi tacere şi linişte, iar cînd ai nevoie şi distracţie.
 Acolo unde să ajuţi pe cineva nu înseamnă că mai apoi aştepţi ceva în schimb.
Acolo unde vei putea citi în linişte o carte şi apoi să’ţi împarţi impresiile cu prietenul cel mai apropiat.

               Acolo unde iubirea este dăruită de persoanele dragi, pur şi simplu. 

  


          Acolo unde poţi cu adevărat să   trăieşti!  :x  


 <a href="http://blogmoney.com/ro/">cc2f7e77</a>

El si Ea :x

                                     

"A intrat pe usa. Era imbracata gros. El era in fata ei.

Ea s-a inrosit :"> , l-a privit o fractiune de secunda in ochi ;;) , apoi si-a mutat privirea in jos. Statea fastacita in prag. :(.

El s-a apropiat, si-a bagat mana in parul ei de la ceafa, a izbit-o de usa, apoi a sarutat-o pe coltul gurii. :*

A luat-o de mana si a dus-o pana in mijlocul camerei, unde a inceput s-o dezbrace. :>

Prima data i-a dat jos timiditatea, emotiile si iluziile.
A urmat naivitatea, pe care i-a sfasiat-o cu dintii.
Orgoliul i l-a calcat in picioare, il plictisea ingrozitor.
Cu o mana ii mangaia pervers demnitatea, iar cu cealalta ii rupea naturaletea.

[Nu-i venea sa creada cat de gros putea fi ea imbracata...]

A inceput sa se agite: i-a aruncat pe jos zambetele, siguranta, caldura, inocenta si puterea. ....

Si s-a oprit. :|

A privit-o banuitor.  Stia ca ascunde ceva.

In timp ce-i dadea jos haina personalitatii, a uitat sa-i umble in buzunare.
Intr-unul a gasit ironia, umorul, visele si amintirile, iar in celalalt i-a descoperit frica, frustrarile, nervii, lacrimile si ura.

A lasat-o goala in mijlocul camerei si a vrut sa plece. Ea l-a prins de mana:

- Ai uitat ceva.
- Stiu. Nu-l vreau, n-am ce face cu el.
- Te rog...e prafuit, vechi, obosit si murdar, insa trebuie sa-l iei.

El i-a impins mana la o parte, zambind ironic, iar ea l-a plesnit cu sufletul peste fata.

- Daca tu nu-l vrei, atunci nu-l vreau nici eu.

El a cazut la picioarele ei, uitandu-se mirat la bietul suflet ce se zvarcolea pe jos.
Ea s-a asezat langa el.

Acum amandoi erau calmi si se uitau placid la moartea unui suflet. :(

- Cum ai putut sa faci asa ceva?
Ea a raspuns soptit:
- Macar eu am stiut ce inseamna sa ai unul..." :|.  

<a href="http://blogmoney.com/ro/">cc2f7e77</a>